miercuri, 4 iulie 2018

De la Paris, manifest pentru etichetarea iilor cu menţiunea "creaţie de inspiraţie românească"

Ma plimb prin Paris şi observ cu mare plăcere de ceva vreme tot mai multe doamne care poartă cu drag bluze de inspiraţie românească. Câte dintre aceste doamne ştiu însă că aceste creaţii sunt realizate plecând de la ia tradiţională care serveşte drept model? In centre comerciale, în vitrine, chiar şi la piaţă le văd la diferite preţuri, vândute de la 5 la 96€ bucata, iar fenomenul este unul din ce în ce mai răspândit, aşa cum veţi putea remarca nu numai din pozele pe care vi le voi prezenta, ci şi din realitatea cotidiană


Cum să nu ţi se umple inima de bucurie, ţie ca român, să vezi că atât mari case de modă cât şi firme de haine prêt à porter accesibile tuturor, fac din ia tradiţională o creaţie aparent unică? Cum sa nu te simţi mândru cand tradiţiile României sunt duse mai departe pe meleaguri străine, iar franţuzoaicele se îmbracă în stil românesc fără să ştie 
Tradiţională sau reînnoită, ia rămâne o piesă elegantă, colorată, care inspiră bun gust şi originalitate, o piesă care duce mai departe tradiţii şi valori. Marea majoritate a străinilor nu îi ştiu însă provenienţa.  
"Hélas!" cum spun francezii, adică "din păcate".



In Franţa există totuşi un principiu academic fundamental al cărui respect se impune cu rigoare, de la elevi, studenţi şi până la salariaţi, un principiu pe care l-am urmat întodeaua cu stricteţe şi anume lupta împotriva plagiatului.  "Il faut citer ses sources", cum spun francezii. Din prima zi de facultate ni s-a spus că plagiatul este de neiertat.



Sunt însă revoltată. Sunt revoltată să vad că ia este mai vizibilă ca oricând dar rămâne de cele mai multe ori un mister. Sunt revoltată când vânzătoarea îmi spune că vestimenţia din  magazinul său este de inspiraţie "ibiza" sau "africană". Sunt revoltată când bogatul patrimoniu al României rămâne în umbră, ascuns undeva acolo, neştiut. Dar, în acelaşi timp, am încredere. Am încredere că lumea este dornică tot mai mult de cunoaştere şi este bine să ne exprimam liber ori de câte ori avem ocazia. Aratând poze unei vânzatoare într-un magazin, aceasta îmi mulţumeşte pentru informaţiile primite, recunoscând că a aflat ceva nou.



Campania #BihornotDior, prin care se evidenţiază faptul că mari case de modă se inspiră din tradiţiile noastre şi nu menţionează sursa creaţiilor vestimentare, mi-a dat multă  încredere. Incredere în faptul că împreună, la o scară mai mică sau mai mare, putem şi trebuie să spunem: "cette création, c'est une Blouse roumaine, le saviez-vous?". 
Este evident că atâta timp cât nicio etichetă nu va menţiona "design d'inspiration Blouse roumaine" sau "Romanian design inspiration", clientele îşi pot imagina cu uşurinţă că doar a apărut o nouă modă vestimentară de care sunt interesate.



Noi românii care călătorim sau trăim în afara ţării avem datoria, fiecare la nivelul său, de a le povesti celor din jur că vestimentaţia pe care o poartă sau o vând provine din ia românească. Avem datoria de a ne prezerva tradiţiile, de a le duce cu mândrie mai departe, de a o promova pe mama, pe bunica, pe creatoarea anonimă, pe doamnele acelea frumos îmbrăcate din Maramureş sau din Oltenia care cos de mână, cu dragoste şi pricepere, bluzele româneşti. 

Fiecare dintre noi poate vorbi despre tradiţie şi istorie, captivându-i pe cei din jur cu povestea sa. Căci francezii, ca să iau exemplul pe care îl ştiu cel mai bine, sunt intrigaţi de România care rămâne încă un mister. Francezii sunt curioşi, interesaţi să descopere o ţară soră, să discute, să pună întrebari şi să împărtăşească experienţe. Foarte mulţi francezi cu care am avut ocazia să discut de-a lungul anilor au fost dornici să afle mai multe despre România, fără a-i menţiona pe cei care au vizitat ţara noastră şi au fost atât de plăcut impresionaţi.




Aşadar, totul stă in mâinile noastre. Impreună putem milita pentru promovarea valorilor noastre şi pentru etichetarea iilor cu menţiunea "brand de inspiraţie românească". 
Este necesar ca firmele de vestimentaţie, oricare ar fi statutul lor,  care se inspiră din tradiţiile noastre să recunoască că ia le este sursă de inspiraţie şi să o indice pe eticheta fiecarui articol.


Să purtăm ia românească cu mândrie si dragoste ori de câte ori avem ocazia, la şcoală, la serviciu, în instituţii, la cumpărături, 
considerându-ne ambasadori ai ţării noastre!


Autentică sau modernă, ia românească rămâne o piesă emblematică a tradiţiilor şi identităţii neamului românesc, născută din creativitatea  poporului român şi realizată cu măiestrie de artizanii populari. Acest articol vestimentar,  care a fascinat designeri şi chiar pictori de reputaţie internaţională, revine în garderoba fiecăruia dintre noi ca o piesă obligatorie a cărei creaţie a cucerit mapamondul prin eleganţa şi originalitatea sa.

"La Blouse roumaine" - Henri Matisse




#preserverlesoriginesdelaBlouseRoumaine #givecredit #dontlettraditionsgo



Alexandra MARINESCU










vineri, 6 ianuarie 2017

Le couloir Rucăr-Bran en Transylvanie ou la splendeur de l'authentique


Alors que la Roumanie est actuellement traversée par des vagues de froid et de neige particulièrement fortes, c'est déjà avec nostalgie que je me souviens des vacances de fin d'année lorsque j'ai redécouvert les Carpates, par un temps féerique.
  Retour en images sur les paysages sublimes de la route qui relie Rucăr à Bran, dans le judet de Brasov, au cœur de la Roumanie. 



Prises par la vitre de la voiture ou en descendant quelques minutes pour admirer tranquillement l'infini avec un téléphone portable sans techniques particulières, les images de ce couloir témoignent d'une authenticité que l'on voudrait tous pouvoir arriver à sentir et à s'approprier..
Se mettre face à la nature pour se retrouver et méditer..
 Pour jouir du silence des montagnes et de la fraîcheur des paysages d'une Roumanie profonde et inédite...


Dans le département de Brasov, au cœur de la Transylvanie mystérieuse, les paysages surprennent non seulement les touristes venus de loin mais aussi les Roumains qui, en découvrant pas à pas leur terre, doivent se dire qu'ils ont de la chance d'être nés dans un pays riche matériellement et spirituellement comme celui-ci. 
Un pays où l'été est bien chaud et l'hiver particulièrement frais, où les quatre saisons suivent leur cours, où les jours se suivent et se ressemblent...


Beaucoup diraient même "je suis fier de mon pays, je suis fier d'être Roumain". 
Mais profitons de ce paysage presque sauvage et insolite pour nous donner le temps d'une brève réflexion...


Alors que j'avais également tendance à employer cette tournure, l'heure est au questionnement.
Le grand philosophe et écrivain Andrei Plesu nous invite ainsi à nous pencher sur la notion de "fierté" qui, placée dans ce contexte, mérite d'être nuancée. Ainsi, tout en profondément aimant son pays, il semble difficile d'être fier d'une terre qu'à l'origine nous n'avons pas expressément choisie mais dans laquelle il nous a été donné de naître et de vivre. 
Une donnée qui nous échappe, nous englobe et nous dépasse, relevant plutôt de la prédestination.
Etant par conséquent impossible d'être fier de ce que nous n'avons pas choisi ou fait soi-même, il nous revient d'être à la hauteur du devoir qui nous a été confié, à l'heure et endroit précis, en se donnant les moyens d'accomplir nos objectifs personnels, propres à chacun. 
La fierté d'être Roumain, envisagée comme un "combustible énergisant" serait donc non pas un point de départ mais un point d'arrivée. Etre à la hauteur des circonstances en donnant le meilleur de soi. 


                                         Et si c'est plutôt le pays qui était fier de ce 
                                  que nous avons tous et chacun accompli pour lui?



Tout comme les routes de ce couloir que nous traversons, larges et offrant une perspective au loin, notre esprit doit rester ouvert aux autres, au monde qui nous entoure. 
Penser que l'on a toujours raison, s'enfermer, ne pas se rendre compte que l'autre, dans sa différence et sa diversité peut m'apporter quelque chose d'intéressant, risque d'être dangereux à un moment où plus que jamais nous nous ouvrons sur le monde.


Mais tout en méditant, nous avançons pour progressivement arriver à l'attraction principale de la région: le légendaire château de Bran, connu comme le château de Dracula, étant le seul en Transylvanie qui corresponde aux descriptions de Bram Stoker.  

Tout en maintenant le suspens, il faut dire que Dracula demeure un personnage fictif, son nom venant de "Vlad Dracul" (Vlad le Diable - Vlad Tepes, l'Empaleur), dirigeant ensanglanté de la Principauté de Valachie (Tara Romaneasca) au XVème siècle, qui lui a bel et bien existé.

Mais nous ne vous en dirons pas plus. Alors n'ayez pas peur d'aller faire un petit tour à l'intérieur  de ce château pour découvrir l'histoire en son ensemble!
Pour les plus curieux, le site officiel offre tous les renseignements dont les prochains visiteurs pourraient avoir besoin:
http://www.bran-castle.com/




 On se sentirait presque seul au monde, n'est-ce pas? Presque...
Que l'on soit fier, heureux ou chanceux d'appartenir à un pays, apprenons à l'apprécier et à en faire le meilleur.
Prenons le temps de rechercher, pendant toutes les saisons, l'authentique dans un des derniers coins naturels d'Europe.  
Prenons le temps de nous remettre en cause, se réfléchir à soi-même et aux autres.
Que l'on se donne le temps de se questionner. De découvrir. Et de se laisser surprendre.



Merci pour votre lecture et fidélité!
Pour plus de photos et d'articles sur la Roumanie,  n'oubliez pas de visiter ma page Facebook:
https://www.facebook.com/RoumaniedesCarpatesauDanube/?ref=bookmarks

Alexandra Marinescu





joi, 24 decembrie 2015

Voyage virtuel au Marché de Noël de Bucarest


Du 27 novembre au 27 décembre, le Marché de Noel de Bucarest, situé à Piaţa Universităţii en plein cœur de la capitale, est le point central  à ne pas manquer !
Bonne visite virtuelle!




Les délicieux produits traditionnels sont au rendez-vous...


...ainsi que la savoureuse nourriture du Maramureş, une superbe région du Nord de la Roumanie!


Un bon vin chaud pour se réchauffer est toujours le bienvenu...


Les visiteurs profitent du soleil pour découvrir les petites maisons si joliment décorées par les exposants





On y trouve une large variété de choix, des objets traditionnels fabriqués en bois et très utiles dans la cuisine....


        ...et jusqu'aux tenues traditionnelles, notamment la Blouse                                                      Roumaine


Que dire également du spectacle lumineux une fois la nuit tombée...C'est magnifique!





Les organisateurs ont préparé des spectacles et concerts gratuits pour tous les goûts musicaux : opérette, folk, traditionnel, pop, rock...les Roumains savent faire la fête et les touristes se joignent à eux !







En cette période de l'année, c'est l'endroit à ne pas rater: l'ambiance festive, la bonne musique, la chaleur des gens, les délicieux produits gastronomiques, tout y est!

Joyeux Noel! Crăciun fericit! 


Fotografii şi articol: Alexandra Marinescu

marți, 1 decembrie 2015

Happy National Day, Romania!

01. 12. 1918: HAPPY NATIONAL DAY, ROMANIA ! heart emoticon
On the 1st of December, we celebrate Romania’s National Day. Full of emotion and patriotic sensations, this event is truly important for all Romanians. On this day we remember the fact that we all belong to the same community, we share the same values and especially a common and eventful history which brought us together; in some sort, a common memory and a ’’vouloir-vivre ensemble’’ as French philosopher Renan calls it. December 1st 1918 was indeed the key event in Romania’s contemporary history since it was the moment when, after the First World War, the Union of Transylvania, Northern Bukovina and Bessarabia with Romania was declared. This was the moment when the modern state was born and Romania found the place it deserved on Europe’s map.
Nowadays, in a period characterized by a profound economical, social and identity crisis, it is crucial to remain attached to our origins, to remember where we were born, which were the values our ancestors died for. But at the same time we must remain curious and open to the world and also take advantage of the diversity of other cultures and of people different from us. Therefore, making a clear distinction between patriotism and nationalism is essential.
After a difficult period of more than 40 years of communism, Romania is now a state guided by the rule of law and market economy. Its democratic transition was not necessarily easy but Romania dealt with it properly, becoming a NATO member state in 2004 and an EU member state in 2007, always showing its desire of progress and improvement.
I cannot express in words the happiness and the pride I feel for being Romanian and at the same time a very open-minded and curious person! As a matter of fact, I have noticed that Romanians generally speaking are eager to discover new cultures, countries, horizons and above all learning foreign languages. Therefore, we expect other people to be interested in our country as well, a land full of veiled beauties, waiting for each of you to explore them! I have a dream: I want you all to come to Romania and discover by yourselves all its beautiful monuments, landscapes, well-preserved traditions, eventful history and warm people. After that, you will make your own objective opinion without being influenced by any other factor.
In this festive day, I cannot but wish all Romanians to be proud of our origins, to remain devoted to our country and attached to what should count for us the most  : remain essentially Romanians but at the same time a part of the international community, from which we’ve been constrained to stay away for so long.
I also take this opportunity to thank all those of you who have shown a real interest in following me while presenting you different photos, videos and articles about Romania’s genuine face. Your support and curiosity are essential for me and especially for Romania which is still waiting for you!
La mulţi ani, România !

Faithfully,
Alexandra Marinescu




vineri, 27 noiembrie 2015

A l'occasion de la Fête Nationale, 2015: « Qu’est-ce que tu connais sur la Roumanie ? » / « Ce ştii despre România ? »


Version en français (dedesubt versiunea în limba română)

En Novembre 2014, pour célébrer la Fête Nationale de la Roumanie - le 1er Décembre -  j’ai réalisé, avec mon collègue Français Augustin Roncin le film « Happy National Day Romania from Paris » : collègues et professeurs de Sciences Po Paris ont souhaité « Bonne Fête » à la Roumanie en leur langue maternelle, portant un accessoire traditionnel roumain (bonnet ou écharpe), avant de terminer par la joyeuse danse roumaine « hora »!  Vous pouvez visionner  ce film sur Youtube à partir du lien suivant :


Puisqu’une nouvelle fois, en 2015 la Fête Nationale ne pouvait passer inaperçue, j’ai eu l’idée d’un autre projet, cette fois-ci intitulé : « Qu’est-ce que tu connais sur la Roumanie? »

C’est un album photo dans lequel étudiants de Sciences Po expriment : 
- un fait qu’ils connaissent sur la Roumanie
- « Bonne Fête Nationale, la Roumanie ! » (en leur langue maternelle)
- leur nom et leur pays d’origine. 
Le but principal était que chacun écrive sur une feuille de papier un fait qu’il connaissait sur la Roumanie ou bien qu’il a découvert après avoir réalisé une petite recherche sur une thématique inconnue.  

A première vue c’était assez marrant parce que je pouvais lire sur les visages des participants « Mais qu’est-ce que je peux bien dire sur la Roumanie? ». Puis, en y réfléchissant un peu, tout le monde se rendait compte que penser à une chose sur la Roumanie était un exercice intéressant. Le grand défi était lorsque quelqu’un voulait parler d’un élément qui avait déjà été pris auparavant, le plus souvent Dracula comme vous l’aurez sans doute deviné ! Dans ce cas, ils étaient gentiment priés de trouver une autre information afin d’éviter les répétitions. « Je suis désolé, je ne connais aucune autre chose à part Dracula, j’irai faire une petite recherche sur Google et cela me permettra d’en apprendre plus sur ta culture! » m’a très sincèrement dit un de mes collègues. Très bien, tel est le but du projet!

Partant d’une approche sympathique et constructive, pensée en toute diversité, le projet a premièrement eu un but pédagogique, amenant chacun à réfléchir par soi-même, pour se poser des questions sur la Roumanie et avoir envie de la connaître davantage. Je suis partie du principe qu’en y découvrant quelque chose de nouveau, mes collègues seront encore plus curieux et auront envie d’explorer un peu plus la Roumanie ; il s’agissait de susciter leur intérêt pour des aspects peu ou mal connus de ce pays.

Souvent, j’ai donné rendez-vous à plusieurs personnes en même temps pour les prendre en photo. Très spontanément, ils se demandaient les uns les autres « Qu’est-ce que tu as choisi ? » (...) « Ah, c’est intéressant, je ne le savais pas. J’aurais appris quelque chose de nouveau sur la Roumanie! »  En les entendant discuter entre eux, j'ai été heureuse de voir que tout le monde avait compris la visée du projet!

Voilà quelques témoignages des participants :

« J’aime bien cette initiative.  J’espère qu’elle va servir comme moyen de renseigner les citoyens européens sur la Roumanie ». – Jana Forstova,  République Tchèque

« Ca me fait plaisir de participer à ce projet. J’ai appris quelque chose sur la Roumanie ! », Paula Rettl, Brésil

« Ton projet est tellement important. Il montre la nécessité de la diplomatie pour notre génération. C’est magnifique ! » Lily Emamian, Etats-Unis. 

C’est par des petites actions entreprises avec amour et enthousiasme que les mentalités changent, que la Roumanie se dévoile et que l’envie de la connaître davantage se concrétise réellement.

Vous trouverez ci-après l’album photo.

Bonne Fête Nationale, la Roumanie !
Alexandra Marinescu

Versiune în limba română

In noiembrie 2014, pentru a sărbatori Ziua Naţionala a României - 1 Decembrie -  am realizat, împreună cu colegul meu francez Augustin Roncin, filmul « Happy National Day Romania from Paris » : colegi şi profesori de la Sciences Po urează României « La mulţi ani ! » în limba lor maternă purtând un accesoriu tradiţional românesc (clop sau batic), înainte de a termina prin veselul dans românesc, hora! Acest film poate fi vizionat pe youtube accesând:


Nici anul acesta Ziua Naţională a României nu putea să treacă neobservată. Aşadar, mi-a venit ideea unui alt proiect, de această dată intitulat « Ce ştii despre România ? »

Astfel, m-am gândit să realizez un album foto în care colegi de la Sciences Po exprimă : 
- un fapt pe care îl cunosc despre România
- « La mulţi ani, România ! » (în limba lor maternă) 
- numele şi ţara de origine. 
Scopul principal era ca fiecare să scrie pe o foie de hârtie un lucru pe care îl ştia deja despre România sau pe care urma să îl descopere după o scurtă documentare. 

Intr-o primă fază, situaţia era nostimă întrucât puteam citi pe feţele participanţilor « Dar oare ce aş putea să spun despre România? ». Apoi, gândindu-se mai bine, cu toţii îşi dădeau seama că exerciţiul era unul interesant. Marea provocare era atunci când cineva dorea să menţioneze un element care fusese deja evocat, cel mai des fiind cazul lui Dracula, cum probabil aţi ghicit! Atunci, pentru a evita repetiţiile, i-am rugat să gasească o altă informaţie. « Imi pare rău, nu ştiu nimic altceva în afară de Dracula. Mă voi documenta pe Google şi aşa voi afla mai multe despre cultura ta! », mi-a spus foarte sincer unul dintre colegii mei. Foarte bine, aceasta este şi scopul proiectului!

Plecând de la o abordare simpatică şi constructivă, care ţine cont de diversitatea participanţilor, proiectul a avut, mai întâi de toate, un scop pedagogic, în sensul că fiecare persoană a trebuit să işi pună întrebări despre România, dorindu-şi astfel să afle noi informaţii inedite. Am plecat de la principiul că descoperind ceva nou, colegii mei vor fi mai interesaţi, dorind să exploreze mai mult România. Practic, am dorit să le stârnesc curiozitatea asupra unor aspecte mai puţin cunoscute despre ţara noastră.

Deseori le-am dat întalnire mai multor persoane în acelaşi timp pentru a le face poze. Foarte spontan se întrebau unii pe alţii: « Ce ai ales ? (..) Ah, ce interesant, nu ştiam asta! Am învăţat ceva nou despre România ! » Auzindu-i discutând între ei, m-am bucurat că toată lumea a înţeles scopul proiectului!

Iată câteva mărturii ale participanţilor:

« Imi place mult această iniţiativă. Sper că va fi un mijloc bun pentru a-i invăţa pe cetăţenii europeni lucruri noi despre România » Jana Forstova, Cehia

« Mă bucur să particip la acest proiect. Am învăţat ceva nou despre România! » Paula Rettl, Brazilia

 « Proiectul tău este foarte important. El arată necesitatea diplomaţiei pentru generaţia noastră. E minunat! » Lily Emamian, Statele Unite 

Astfel, prin mici acţiuni întreprinse cu dragoste şi entuziasm mentalităţile se schimbă, România se dezvăluie şi dorinţa de a o cunoaşte mai bine se concretizează cu adevărat.  

Dedesubt găsiţi albumul foto.

La mulţi ani, Romania !
Alexandra Marinescu

L'Album photo/Albumul foto


Ca şi la Paris, în centrul Bucureştiului există un Arc de Triumf. Acesta a fost mai întâi construit din lemn, în 1922, pentru a sărbători Unirea României după Primul Razboi Mondial. A fost înlocuit în 1935 cu o construcţie din piatră, operă a arhitectului Petre Antonescu.

Alexandra, România
Project manager


Ciprian Porumbescu, unul dintre cei mai celebri compozitori români ai timpului său.

Abdul, Franţa



Indicativul telefonic al României : + 40

Aifang, China



In 1889, Timişoara  devenea primul oraş european cu ilumat electric stradal.

Alva, Suedia



România are 19. 947. 000 locuitori.

Alvaro, Spania



Unul dintre cei mai mari reprezentanţi ai teatrului absurdului, Eugen Ionescu, s-a născut în noiembrie 1909 în România.

Amanda, Polonia



Una dintre prietelenele mele cele mai bune este foarte îndragostită de frumoasa ei ţară.

Anita, Rusia



 Pentru că limba franceză îi datorează atât de multe lui Cioran.

Antoine, Franţa



Gheorghe Hagi, Zidane al Carpaţilor.

Baptiste, Franţa



Canalul Dunăre-Marea Neagră, din sud-estul României, este a treia cea mai mare rută navigabilă construită de om, după canalele Suez şi Panama.

Bastian, Germania



Datorită amicalei franco-române, am vizitat Ambasada României la Paris unde am ascultat un superb concert. Alăturaţi-vă amicalei!

David, Franţa



Cercetările istorice au arătat că limba română este veche de 1700 de ani.

Eleni, Grecia



Gimnasta româncă Nadia Comăneci este prima gimnastă din toate timpurile care a obţinut nota perfectă de 10 la Jocurile Olimpice (în 1976, la Montreal, la vârsta de 14 ani).

Evelyn, România



Bucarest, le Petit Paris

Gabriel, Franţa



Româna este o limbă latină foarte apropiată de italiană.

Giulia, Italia



Cuvântul “România” vine din latină. Iniţial, însemna “cetăţean al Romei”.

Guillem, Spania



Cunosc o cântăreaţă româncă: Inna! Este foarte populară în Cipru!

Irini, Cipru



Am o prietenă româncă cu care am preocupări diplomatice în comun.

Jana, Cehia



România este a şaptea ţară ca populaţie din Uniunea Europeană şi are mai mult de 50 de fortăreţe şi castele.

Jekaterina, Letonia



Mama mea a fost de multe ori în România când era tânără. Imi doresc şi eu să descopăr  această ţară curând!

Julia, Germania



România, ţara cu cea mai mare populaţie de urşi bruni din Europa.

Lily, Statele Unite



România este o ţară unică, prin istoria sa seculară şi natura sa verde.

Lorenzo, Italia



Citat Tristan Tzara

Lou, Franţa



România este al 12-lea producător mondial de vin.

Louise, Suedia



Cunosc multe lucruri despre România datorită unei promovări excelente al unui viitor diplomat atât de devotat ţării sale. Alexandra, România trebuie să fie mândră de tine!

Marina, Slovacia



Franţa lui Napoleon III a avut un rol major în crearea statului român în secolul XIX.

Michele, Italia



Nicolae Constantin Păulescu a descoperit hormonul antibiotic secretat de către pancreas, cunoscut astăzi drept insulina. Familia mea este recunoscătoare.


Mojan, Iran/Suedia



România, teritoriul celor mai vechi urme de viaţă umană descoperite în Europa.

Nicholas, Statele Unite



 O băutura tipică din România este ţuica, făcută din prune. De altfel, România este primul producător de prune din Europa.


Paola, Brazilia



România are artişti latentaţi. Precum Mircea Cantor, care lucrează des la Paris şi a primit premiul Marcel Duchamp în 2011. Realizează o critică pertinentă a societăţii noastre, dă dovadă de fineţe şi ştie să insufle poezie operelor sale.


Saki, Franţa/Japonia



Sergio este spaniol, dar vorbeşte româneşte foarte bine!
Je suis allé en Roumanie et j’ai aimé! Je souhaite y retourner! Bonne Fête Nationale depuis Paris et à bientôt ! Avec amour,

Sergio, Spania



Citat despre George Enescu

Tristan, Franţa




Dracula
Alica, Slovacia


DE TOUT COEUR, UN GRAND MERCI !

MULTUMESC DIN INIMA!