Ma
plimb prin Paris şi observ cu mare plăcere de ceva vreme tot mai multe doamne
care poartă cu drag bluze de inspiraţie românească. Câte dintre aceste doamne ştiu însă
că aceste creaţii sunt realizate plecând de la ia tradiţională care serveşte drept model? In centre comerciale,
în vitrine, chiar şi la piaţă le văd la diferite preţuri, vândute de la 5 la
96€ bucata, iar fenomenul este unul din ce în ce mai răspândit, aşa cum veţi putea remarca nu numai din pozele pe care vi le voi prezenta, ci şi din realitatea cotidiană.
Cum să nu ţi se umple inima de bucurie, ţie ca
român, să vezi că atât mari case de modă cât şi firme de haine prêt à porter
accesibile tuturor, fac din ia tradiţională o creaţie aparent unică? Cum sa nu
te simţi mândru cand tradiţiile României sunt duse mai departe pe meleaguri
străine, iar franţuzoaicele se îmbracă în
stil românesc fără să ştie ?
Tradiţională sau reînnoită, ia rămâne o piesă elegantă, colorată, care inspiră bun gust şi originalitate, o piesă care duce mai departe tradiţii şi valori. Marea majoritate a străinilor nu îi ştiu însă provenienţa.
"Hélas!" cum spun francezii, adică "din păcate".
Tradiţională sau reînnoită, ia rămâne o piesă elegantă, colorată, care inspiră bun gust şi originalitate, o piesă care duce mai departe tradiţii şi valori. Marea majoritate a străinilor nu îi ştiu însă provenienţa.
"Hélas!" cum spun francezii, adică "din păcate".
In Franţa există totuşi un principiu academic fundamental al
cărui respect se impune cu rigoare, de la elevi, studenţi şi până la
salariaţi, un principiu pe care l-am urmat întodeaua cu stricteţe şi anume lupta împotriva plagiatului. "Il
faut citer ses sources", cum spun francezii. Din prima zi de facultate ni
s-a spus că plagiatul este de neiertat.
Sunt însă revoltată. Sunt revoltată să vad
că ia este mai vizibilă ca oricând dar rămâne de cele mai multe ori un
mister. Sunt revoltată când vânzătoarea îmi spune că vestimenţia
din magazinul său este de inspiraţie "ibiza" sau "africană".
Sunt revoltată când bogatul patrimoniu al României rămâne în umbră, ascuns
undeva acolo, neştiut. Dar, în acelaşi timp, am încredere. Am încredere că lumea este dornică tot mai mult de cunoaştere şi este bine să ne exprimam liber ori de câte ori avem ocazia. Aratând poze unei vânzatoare într-un magazin, aceasta îmi mulţumeşte pentru informaţiile primite, recunoscând că a aflat ceva nou.
Campania #BihornotDior, prin care se evidenţiază faptul că mari case de modă se inspiră din tradiţiile noastre şi nu menţionează sursa creaţiilor vestimentare, mi-a dat multă încredere. Incredere în faptul că împreună, la o scară mai mică sau mai mare, putem şi trebuie să spunem: "cette création, c'est une Blouse roumaine, le saviez-vous?".
Este evident că atâta timp cât nicio etichetă nu va menţiona "design d'inspiration Blouse roumaine" sau "Romanian design inspiration", clientele îşi pot imagina cu uşurinţă că doar a apărut o nouă modă vestimentară de care sunt interesate.
Este evident că atâta timp cât nicio etichetă nu va menţiona "design d'inspiration Blouse roumaine" sau "Romanian design inspiration", clientele îşi pot imagina cu uşurinţă că doar a apărut o nouă modă vestimentară de care sunt interesate.
Noi românii care călătorim sau trăim în afara ţării avem datoria, fiecare la nivelul său, de a le povesti celor din jur că vestimentaţia pe care o poartă sau o vând provine din ia românească. Avem datoria de a ne prezerva tradiţiile, de a le duce cu mândrie mai departe, de a o promova pe mama, pe bunica, pe creatoarea anonimă, pe doamnele acelea frumos îmbrăcate din Maramureş sau din Oltenia care cos de mână, cu dragoste şi pricepere, bluzele româneşti.
Fiecare dintre noi poate vorbi despre tradiţie şi istorie, captivându-i pe cei din jur cu povestea sa. Căci francezii, ca să iau exemplul pe care îl ştiu cel mai bine, sunt intrigaţi de România care rămâne încă un mister. Francezii sunt curioşi, interesaţi să descopere o ţară soră, să discute, să pună întrebari şi să împărtăşească experienţe. Foarte mulţi francezi cu care am avut ocazia să discut de-a lungul anilor au fost dornici să afle mai multe despre România, fără a-i menţiona pe cei care au vizitat ţara noastră şi au fost atât de plăcut impresionaţi.
Aşadar, totul stă in mâinile noastre. Impreună putem milita pentru promovarea
valorilor noastre şi pentru etichetarea iilor cu menţiunea "brand de inspiraţie
românească".
Este necesar ca firmele de vestimentaţie, oricare ar fi statutul lor, care se inspiră din tradiţiile noastre să recunoască că ia le este sursă de inspiraţie şi să o indice pe eticheta fiecarui articol.
Este necesar ca firmele de vestimentaţie, oricare ar fi statutul lor, care se inspiră din tradiţiile noastre să recunoască că ia le este sursă de inspiraţie şi să o indice pe eticheta fiecarui articol.
Să purtăm ia românească cu mândrie si dragoste ori de câte ori avem ocazia, la şcoală, la serviciu, în instituţii, la cumpărături,
considerându-ne ambasadori ai ţării noastre!
considerându-ne ambasadori ai ţării noastre!
Autentică sau modernă, ia românească rămâne o piesă emblematică
a tradiţiilor şi identităţii neamului românesc, născută din creativitatea poporului român şi realizată cu măiestrie de
artizanii populari. Acest articol vestimentar,
care a fascinat designeri şi chiar pictori de reputaţie
internaţională, revine în garderoba fiecăruia dintre noi ca o piesă obligatorie
a cărei creaţie a cucerit mapamondul prin eleganţa şi originalitatea sa.
"La Blouse roumaine" - Henri Matisse
#preserverlesoriginesdelaBlouseRoumaine #givecredit
#dontlettraditionsgo
Alexandra MARINESCU
